Macedonia pârăşte Grecia pentru că nu o lasă în NATO

Skopje a dat în judecată Atena la Curtea Internaţională de Justiţie pentru refuzarea aderării la summitul de la Bucureşti.

19 Noi 2008 Ministrul macedonean de Externe, Antonio Milososki, a plecat dezamagit de la Bucuresti

Macedonia a înaintat o plângere la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga împotriva Greciei, acuzând-o că a blocat aderarea sa la NATO. Autorităţile de la Skopje susţin că, la summitul din aprilie de la Bucureşti, grecii au încălcat prevederile unui acord bilateral încheiat în 1995, al cărui articol 11 prevede că Grecia nu va împiedica aderarea vecinei sale la Alianţa Nord-Atlantică. În aprilie anul acesta, la Summitul NATO de la Bucureşti, statul elen a reuşit însă să-i convingă pe aliaţii săi că Macedonia nu trebuie să primească o invitaţie pentru NATO până când cele două ţări nu se pun de acord asupra numelui fostei republici iugoslave.

Grecia se opune folosirii denumirii Macedonia drept nume de stat pentru că, încă din antichitate, acest nume aparţine unei regiuni geografice.

Teritoriul actualului stat Macedonia ocupă doar o parte din această regiune, în timp ce partea sa de sud se găseşte în Grecia, iar cea de est - în Bulgaria. Atena se teme că, dacă Skopje foloseşte această denumire, la un moment dat va putea avea pretenţii teritoriale faţă de nordul Greciei.

„Ne-am gândit foarte atent înainte să ne decidem la acest pas, dar nu vedem o altă posibilitate ca dreptatea să fie restabilită, iar noi să ne apărăm drepturile“, a declarat ministrul macedonean de Externe, Antonio Miloşoski. După părerea lui, instanţa trebuie să oblige Atena să respecte obligaţiile pe care şi le-a asumat prin acordul din 1995. „Nu am cerut Curţii să soluţioneze problema numelui statului, pentru că aceasta este o chestie politică“, a adăugat Miloşoski.

Presa greacă comentează că demersul Macedoniei marchează începutul unei noi etape în disputa dintre cele două state. De partea sa, Ministerul de Externe elen a declarat că la Haga Grecia va prezenta dovezi că de fapt partea cealaltă este cea care a încălcat acordul din 1995, prin care Skopje se angaja să folosească numele de „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia“.

Macedonenii revendică nordul Greciei bucată cu bucată

În acelaşi timp, 8.000 de cetăţeni macedoneni vor înainta plângeri în justiţie cerând restituirea proprietăţilor lor din nordul Greciei. Aceşti oameni sau părinţii lor au fost daţi afară din Grecia după războiul civil din această ţară (1946-1949) drept pedeapsă că au ţinut partea comuniştilor în conflict. Skopje a adoptat recent o lege pentru acordarea unei asistenţe juridice celor care cer despăgubiri de la Grecia. Un procuror special se ocupă de toate plângerile care vor fi înaintate la instanţe elene sau la Curtea Europeană de la Strasbourg. Foştii refugiaţi cer Greciei despăgubiri care se ridică la câteva miliarde de euro. Cotidianul elen „Ethnos“ scrie că acesta este doar un prim pas în vederea realizării planului Skopje, care are ca scop final unirea într-un stat a celor trei părţi ale regiunii Macedonia.